Agrobiodiversidade: in Sardigna bi sunt variedades de tutelare

Dae sa Regione Autònoma de Sardigna arribant 500 milla èuros pro tutelare sas 89 variedades chi arriscant s'estintzione
11 Maggio 2022
in sa mesa

In sa Mesa - In Sardigna bi sunt variedades coltivadas de tutelare. S'ìsula, s'ischit, est una terra rica de biodiversidade, in ue bi sunt variedades coltivadas dae su tempus antigu. Variedades chi si sunt adatadas a su clima, a su territòriu e a sa terra. Frùtora, legùmenes, laores e ortalìssias sunt una richesa de amparare dae s'estintzione.

Pro custa resone sa Giunta de Regione Autònoma de Sardigna at aprovadu su bandu "Agricoltori custodi della biodiversità". Unu bandu pro s'agricultura chi at a assignare intzentivos pro 500 milla èuros. Sos intzentivos ant a èssere assignados pro mèdiu de su "Programma di sviluppo rurale - Psr".

Su bandu, duncas, at sa punna de tutelare e valorizare sas 89 ratzas autòctonas individuadas. Sa dimanda pro leare parte a su bandu si podet imbiare finas a su 16 de su mese de maju 2022.

In s'elencu de sas ratzas de tutelare s'agatant: sa pompia, sa cariasa de Brucei, prus de 10 "cultivar" de fasolu (pro fàghere un'esèmpiu feti, agatamus su fasolu de Austis e su fasolu de Terraseo), sa figu e pira camusina. Ratzas traditzionales chi in s'antigu s'agatànt in sos giardinos, in sos ortos e in sas bìngias. In s'elencu bi sunt finas bides autòctonas comente s'àghina bianca Alvarega, sa Granatza, sa Pansale, sa Licronaxiu e s'àghina niedda Gregu Nieddu o Niedda Carta.

Ma cale est sa punna de custu bandu? “Su bandu at s'obietivu de favorèssere su recùperu de sa biodiversidade vegetale”, lu faghet “cuncurrende a favorèssere su recùperu e s'amparu de sa biodiversidade vegetale". L'at acraradu s'istudiosa chi at tzensidu sas "cultivar" vegetales, est a nàrrere sa presidente de sa Commissione tecnicu-iscientìfica pro s'agrobiodiversidade animale Antonella Rocchi. S'esperta sighit pretzisende ca su bandu devet cuncurrere "a determinare sa salvaguàrdia de sos agroecosistemas e de su paesàgiu" e devet peri agiudare "s'isvilupu de s'economia agrìcula tìpica de su sartu".

"Gràtzias a custa initziativa - concruit Rocchi - in sa mesa ant a arribare produtos medas". Produtos "chi ant a arrichire s'oferta finas in sas àndalas de s'enogastronomia locale".

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

© RIPRODUZIONE RISERVATA
Tags