S’istória de Laura. Una picioca chi tenit comenti progetu su de abarrai e traballai "in" e "po" sa terra sua

(In Tempus de crisi) – Casteddu, 22 de su mesi de arbili – Laureada a foras de Sardigna po mori de su fatu ca in sa terra sua no ddoi furiat sa facoltadi de istúdius iscerada, est a nai Literaduras europeas po s'editoria e sa produtzioni culturali, Laura classi 1984, po si pigai su títulu est dépia movi a Pisa. Su caminu de istúdius ddat donau sa possibilidadi de andai in Irlanda a fai s'Erasmus, s'amaistramentu e ingunis a incumentzai puru a pigai su materiali po fai sa tesi. Pigada sa laurea triennali partit a Barcellona innoia traballabat in d-un'assótziu culturali italianu. Torrada in Pisa acabat su caminu de laurea pighendu su titulu e agoa torrat a fai is bagàglius; destinatzioni: Madrid. In Ispagna sa picioca tataresa imparat italianu in is iscolalas médias e in is superioris. Finiu su caminu comenti istudianti, Laura, si contat ca at dépiu redùsiri meda is abetus suus, tenendu su bisu mannu de torrai in Sardigna: "apu dépiu torrai a pentzai a sa marolla - si pretzisat - is punnas mias, a petus de is possibilidadi chi custa terra mi donàt, e chi, a dolu mannu, prusatotu in su campu de s'imparamentu e de sa produtzioni culturali, no funt medas". Primu de torrai in s'ìsula, sa picioca de Tàtari, chi iat giai traballau in su mundu de s'editoria in Itàlia e in Ispagna puru, at imbiau su curriculum suu a is domus editoras sardas, ma s'arrespusta tenta, si contat: "candu arribàt furiat sèmpiri sa própria: 'seus una realidadi pitichedda cun pagus traballadoris, e no podeus tenni àtera genti a traballai'", "ma - sighit - tocat a pigai in cunsidériu ca deu presentau su curriculum po fai s'annestru e no po essi pagada, assumancu po is primus tempus". Arrexonendi cun nos de Sardigna sa picioca tataresa afirmat ca sa realidadi sarda est ferta de unu dópiu assoloriamentu in su mercau de s'editoria. De una perra is apretus a cumpètiri cun is domus editoras mannas e de s'àtera is arragus po bessiri a foras de is lacanas de s'ísula. "A totu custu - si marcat - s'aciungit puru sa cumpetitzioni cun is megamercaus chi madant ainnantis su mercau a corpus de iscontus in d-una cumbata disuguali, chi is libràjus, e duncas is editoris no podint poderai".Est po custu ca s'idea chi teniat Laura de betiri is esperiéntzias fatas in sa terra sua depiat atumbai cun d-una realidadi - si narat issa etotu - "chi no podit cumpeti cun is àteras, po mori de totu su chi eus nau". Su caminu de s'imparamentu puru, ca est cussu chi sa picioca at sèmpiri disigiau de fai, furiat impediu poita s'annu chi issa at pigau sa laurea est su matessi chi at biu serrai is Siss, frimendi aici, s'intrada de Laura in custu mundu. "Ma - si narat cun tristura - iscidiu giai ca custa arruga puru furiat prena de arragus po mori de is políticas iscolasticas chi giai previdiant sa serradura de unu númeru mannu de istitutus in is biddixeddas de s'ísula. "In pagus fueddus - sighit - is punnas sartànt su mari ma parriant no agatai logu de iscalu". De no crèiri, po sa picioca tataresa, chi si moviat de un'idea de torrai in Sardigna, is istúdius suus dda ant mandada prus in Europa ca in s'ìsula. A foras de sa terra sua est arrennescia a agatai bagas de traballu po su iat istudiau, e in calencunu logu, comenti in Ispagna puru sa possibilidadi de abarrai a fai su traballu chi disigiàt. "Ma lassendu stai custu - si pretzisat - m'at donau sa possibilidadi de castiai sa terra mia de a foras, cosa chi, tenendidda acanta meda, si no donat bagas mannas de traballu e de dinai, oferrit unu patrimóniu chi no si podit mesurai. Est stétiu comenti castiai de unu tretu giustu un'òpera fata cun arti, chi sendu a su costau, fatufatu no s'arrennescit a cumprèndiri in totus is facis chi tenit". Torrada in Sardigna, Laura at afiacau su traballu de subravivéntzia, atesu de is istúdius fatus. At imparau aici in d-unus cantu iscolas in progetus contra a su spartzinamentu iscolàsticu e at cumentzau e serrau puru, a dolu mannu, un'esperiéntzia in d-una coperativa fundada de issa etotu impari cun àterus giòvanus precàrius. Una coperativa chi traballàt in faori de s'agiudu a s'istúdiu e a s'imparu. Alleghendi, si contat ca sa coperativa est stétia serrada poita ingíriu a custu mundu ddoi funt speculatzionis e contat scéti chi tenis s'acotzus, su méritu e sa valididadi de is progetus funt pagu cosa a petus de su manixu chi ddoi at a pabas. S'esperiéntzia de sa tataresa, est sa de un'istudianti chi si ndi est dépia andai po pigai su caminu iscerau, i est fueddendi asuba de custu chi Laura si narat ca unu laureau sardu no agatat nisciunu problema a foras, ma ddus agatat torrendi in sa terra sua e funt totus arragus fillus de un'auséntzia de iscrizeniadura de su traballu e duncas de bagas. "Si torras cun s'idea de betiri is esperiéntzias tuas innoi - concluit - atumbas cun d-unu cumpartu produtivu redùsiu mali meda, chi est abuchiendi. Si pentzaus scéti a sa cultura chi in Sardigna, - sighit - bia s'istória e su patrimóniu chi teneus iat a podi essi diaderus s'impéllida económica, s'agatus imbecis a faci de assótzius e coperativas chi no andant ainnantis po mori de is pagamentas chi ddas agangant e de is irminorigamentus de su dinai públicu chi ddis tocàt atressu de is bandus chi permitiant de presentai progetus" E fuedda fuedda afirmat: "si circas de ti ponni una faina puru, ti ferrint is giogus ghiaus de su clientelismu chi a dolu mannu sa terra nostra puru tenit". Po su tempus benidori suu Laura bisat de sighiri a imparai aintru de progetus iscolàsticus mandaus ainnantis de is assótzius. Est difatis po custu ca sighit a istudiai , fait oi unu master asuba de su prevenimentu de s'istrobu sociali e de is problemas de s'imparu. E, mancai totu su chi at passau si narat: "apa a torrai a tentai su caminu po fai un'assótziu po s'agiudu a s'istúdiu. E si is cosas no ant a andai beni nimancu imoi, ddu apa torrai a provai sa de tres e sa de cuatru bortas puru, poita s'únicu progetu beru chi tengu po su tempus benidori, est abarrai in sa terra mia".

Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda