Iscola. S'ànsia de is Cobas: "In tre annus perdius 5.738 postus de traballu in s'Ísula". 11-12 de su mes''e làmpadas isciòpiru de is scrutinus
(IlMinuto) – Casteddu, 10 de su mes''e làmpadas - "Firmai sa strossa de s'iscola púbblica". Est cun custu obbietivu chi is Cobas de s'Iscola in Sardigna ant bófiu duas diris de isciòpiru de is scrutinus po s'11 e su 12 de su mes''e làmpadas. Is arrexonis de sa protesta funti stetias ammostadas custu mangianu in Casteddu in d'una cuferénzia de impreta fatta de is Cobas e is Usb impari. Su "blocu" de is scrutinus esti stetiu lamau po pediri de scancellai is tàglius, bófius de su Guvernu, de is postus de traballu in s'iscola. "In Sardigna - at acrarau Nicola Giua de is Cobas - in su cursu de tres annus iscolasticus si funt perdius unu totali de 5.738 postus de maistus e de personali Ata. 1.600 postus in su 2008/2009, 2.319 postus in su 2009/2010 e 1.819 ant essi perdius s'annu iscolasticu chi benit".
S'irminorigamentu de su nùmeru de is maistus - at acrarau Giua - "est dópiu, triplu, cuadruplu de s'iminorigamentu de su nùmeru de is iscritus in s'iscola". In Sardigna, difatis, a unu tàgliu de is traballantis de su 5,18 po centu corrispundit un'irminorigamentu de is iscritus de su 3 po centu.
Su sceberu de s'isciòpiru de is scrutinus no esti stetiu perou biu beni de is sindacaus confederalis. "Sa Cgil - at denunciau Giancarlo Dalla Corte - at bogau a foras un'órdini casi segretu aundi si narada a totus de no iscoperai".
Su "Comitato precari della Scuola Sardegna" at perou addiriu cun cunvinzioni a sa cosa. "Chini comenti nos bivit s'iscola dógnia diri - est acrarau in d'unu documentu de su Cumitau - scit beni cali funt is efetus orrorosus de is tàglius chi funti stetius fattus ocannu. Chini est contra a custa riforma ddu cumprovit. Cun is fatus".
A s'isciòpiru de is scrutinus s'at a aciungi unu sit-in a fac''e sa Direzioni iscolastica Regionali, in Casteddu, in programma po cras a mangianu a is 10.00.
In sa cuferénzia de imprenta ddoi furiant puru Federico Carboni e Entico Rubiu de s'Usb-Rdb. Is duus esponentis de su sindacalismu de basi ant ammostau is arrexonis de s'isciòpiru nazionali de su púbblicu impiegu avisau po lùnis chi benit (ndr: a sa cosa eus a dedicai un'àteru artículu, chi at essi pubblicau cras).
S'irminorigamentu de su nùmeru de is maistus - at acrarau Giua - "est dópiu, triplu, cuadruplu de s'iminorigamentu de su nùmeru de is iscritus in s'iscola". In Sardigna, difatis, a unu tàgliu de is traballantis de su 5,18 po centu corrispundit un'irminorigamentu de is iscritus de su 3 po centu.
Su sceberu de s'isciòpiru de is scrutinus no esti stetiu perou biu beni de is sindacaus confederalis. "Sa Cgil - at denunciau Giancarlo Dalla Corte - at bogau a foras un'órdini casi segretu aundi si narada a totus de no iscoperai".
Su "Comitato precari della Scuola Sardegna" at perou addiriu cun cunvinzioni a sa cosa. "Chini comenti nos bivit s'iscola dógnia diri - est acrarau in d'unu documentu de su Cumitau - scit beni cali funt is efetus orrorosus de is tàglius chi funti stetius fattus ocannu. Chini est contra a custa riforma ddu cumprovit. Cun is fatus".
A s'isciòpiru de is scrutinus s'at a aciungi unu sit-in a fac''e sa Direzioni iscolastica Regionali, in Casteddu, in programma po cras a mangianu a is 10.00.
In sa cuferénzia de imprenta ddoi furiant puru Federico Carboni e Entico Rubiu de s'Usb-Rdb. Is duus esponentis de su sindacalismu de basi ant ammostau is arrexonis de s'isciòpiru nazionali de su púbblicu impiegu avisau po lùnis chi benit (ndr: a sa cosa eus a dedicai un'àteru artículu, chi at essi pubblicau cras).
© RIPRODUZIONE RISERVATA