S'istòria de Anna Lina. Un'inginneri chi bisat unu traballu chi dd'apeghit

(In Tempus de crisi) – Casteddu, 11 de su mesi de làmpadas - Dipromada in s'Istitutu de Arti de Lanusèi, Anna Lina classi 1982 sighit su caminu de istùdius iscriendusì in sa facoltadi de Inginneria de s'Unversidadi de is Istùdius de Casteddu. "Mancai iscidiu - si contat - ca s'Acadèmia de is Artis Bellas iat essi stétia s'arruga prus normali, iu pigau su determinu de m'iscriri a unu cursu de laurea nou: Tennologias po sa Cunservatzioni e sa Recasciadura de is Benis Culturalis". Sa picioca de Baunei si narat ca iat iscerau una laurea noa poita in prus de favoressi sa passioni sua furiat segura de agatai innoi in Sardigna medas bagas de traballu, biu puru su nùmeru mannu de monumentus chi abisongiant de curas e amparu. Anna Lina si pigat su tìtulu in su 2004 e cumprendit luegu ca sa gana de sighiri a istudiai no est ispaciada po nudda, antzis. In s'arruga pigada perou sa picioca agatat impedimentus, difatis no iant postu in motu sa laurea de amaistramentu chi sighiat su primu tìtulu, i est aici chi si bit cunstrinta a depi iscerai intre duas solutzionis: sa de si nci andai de sa Sardigna e circai una laurea simbillanti a su caminu universitàriu pigau o sa de abarrai in sa terra sua e iscioberai una de is arrugas chi ddi donàt s'ateneu suu. S'inginneri mancai fessat afadada de sa primu possibilidadi, po amori de sa terra e de sa familìa sua detzidit de abarrai a istudiai in Casteddu e s'iscrit in Inginneria de Fàbricus cun incarreramentu "Recasciadura e Cunservatzioni de is fàbricus". Fait dimanda a sa cumessioni e benit pigada cun d-unu dépidu de annestru. I est aici chi incumetzat unu caminu nou e lompit a si pigai su sengundu tìtulu in su 2008. In su mantessi annu si pigat puru s'abilitatzioni a sa professioni de inginneri."De intzaras - afirmat - no mi seu frimada mai e apu sèmpiri sighiu a istudiai". In su 2009 sa gana de fai e de aprofundai is conoscèntzias suas dda portat a s'iscriri a su cursu de Interaction design "ingunis - s'acrarat - apu imparau un'iaxi de cosas noas, intre custas, una de importu mannu: su cunfrontu sotziali e s'importu chi tenit sa ténnica in su cristianu. S'esperiéntzia m'at arricau e difatis de ingunis apu pigau ideas medas de apricai a sa professioni mia de inginneri". "Oindì - sighit - a fueddus seu un''inginneri novìssiu' poita su traballu miu si fundat po su prus in su de agatai calencunu traballu" e si pretzisat ca a dolu mannu cun sa crisi chi seus bivendi su dinai po si fai domus est pagu meda, poita sa genti - si narat issa etotu - "lompit cun istentu a sa fini de su mesi". Sighendi a arrexonai de sa laurea sua, sa picioca si marcat ca sa diri infatu de s'essi pigada su tìtulu no iat pentzau a ita fai e ca at fatu sa primu cosa chi dd'est stétia proposta: traballai in d-unu cantieri. Est ingunis chi Anna Lina cumprendit ca sa laurea no est una lómpida, ma unu cumintzu. Su tìtulu dd'at arricada meda e dd'at fata artiva de issa etotu, ma in su mantessi tempus dd'at delùdia puru. "Is abetus agoa de sa laurea - si pretzisat - funt medas, a pustis de tanti sacrifitzius unu pentzat de podi lompi a tenni unu traballu seguru chi ddu fatzat incarrerai cun assussegu in progetus professionalis e personalis puru. Custu, a dolu mannu, agoa de cincu annus po mei no est ancora arribau". Fueddendi de Sardigna e de is arragus chi ferrint a is laureaus sardus s'inginneri de Baunei si narat ca po issa unu de is problemas prus mannus est fillu de sa cuncurrèntzia disapiadada, po mori de no tenni una polìtica de s'isvilupu. E afirmat: "no ddoi funt agiudus po is giòvanus chi s'incarerant in su mundu de su traballu. Po fai sa professioni mia deu depu fadiri tres bortas tanti e su dinai de is pagus impreus chi tengu mi nci bessit in pagamentas poita po fai custu traballu depu essi in régula". E sighendi su chistionu ndi bessit a pillu ca po sa picioca unu laureau sardu prus de totu si depit cunfrontai cun d-una realidadi truessada, po mori de su mari chi - afirmat - "si contradistinghit de unu parri turisticu, ma de s'àteru parri si frimat e s'amenguat is bagas, aici no podeus cumpétiri cun is àteras regionis italianas, poita po fai su traballu nostru in sa penìsula depeus ponni in contu is ispostaduras". Po su tempus benidori suu s'inginneri isperat de sighiri a tenni sa fortza de andai ainnantis. E bisat, concluit: "chi is sacrifitzius fatus bengant torraus a pagai cun d-unu traballu chi dd'apeghit de fai una vida trancuilla e chentza de milla dudas. Oviamenti m'iat a praxi chi custu tempus benidori siat in sa terra mia, poita est innoni ca bollu bivi! E isperu puru chi ddi siat una mudàntzia po totus, chi a is giòvanus bengant donadas prus bagas".

Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda