S’istória de Nàntziu, s'istúdiu e unu traballu chi pagat

(In Tempus de crisi) – Casteddu, 2 de su mesi de arbili – Nàtziu, classi 1979, a pustis de sa laurea in Líteras modernas in s'Universidadi de Casteddu, bincit su Dotorau de circa in Literaduras Cunfrontadas pighendi su títutlu a s'edadi de 27 annus. Acabau su períudu de circa, bidendi sa situatzioni de s'Universidadi italiana, Nàntziu no si bolit proibiri nisciunu caminu. Pigat aici su determinu de musai su tempus benidori suu e fait s'esamu po intrai in sa Siss, s'iscola de annestru po fai su profesori. Passau s'esamu in duas classis de cuncursu, su giòvanu circadori de Uras, a pustis de ai fatu un'annu comenti professori in s'Universidadi, si torrat a ponni torra de s'àtera parti de sa càtreda. Aici de professori si mudat un'àtera borta in istudianti. "De cussu períudu m'amentu prusatotu is apretus de is primus ses mesis - si narat -. Po mei torrai a fai s'istudianti est stétiu diaderus difícili, ma su prus de is bias in sa vida tocat a tenni unu pagheddu de umilesa, difatis oi no mi pentu po nudda de is isceras fatas intzaras". Passaus is duus annus de s'annestru, su giòvanu circadori uresu ndi bessit professori de líteras, abilitau po imparai in is iscolas médias de primu gradu e in is de segundu gradu. Nàntziu s'iscriri in is graduatórias de sa provìntzia de Aristanis. Lompint aici is primus incàrrigus, e no lompint a sa sola, ma impari a is arragus puru: "Is primus annus furiu sèmpiri in màchina, poita mi dépiu gestiri duus imparamentus in duas iscolas diversas e atesu intre cussas. E tocat a ddu nai, calencuna borta atumbaus puru in pagas chi no arribant. Fatuvatu acontessit ca unu professori precàriu no traballit po bivi, ma bivat po traballai". In su mesi de cabudanni de su 2012 sa nova bella: Nàtziu lassat su mundu de sa precariedadi e pigat su postu fissu. "Cumprendu e sciu de essi fortunau meda a petus de tantis professoris chi tenint s'edadi mia o chi funt prus mannus de mei, fertus totus de is irminorigamentus fatus a s'iscola po mori de is úrtimus guvernus".

Sighendi a arrexonai cun nos su professori de líteras allegat meda asuba de sa cunditzioni de traballu de is giòvanus laureaus sardus e si narat ca a parri suu funt diversas is situatzionis ca in Sardigna portant a is laureaus a bivi una cunditzioni foras de contu. Primu intre totus in s'ìsula ddoi at unu fundu bellu grussu de corrutzioni e acotzus arrexinaus chi ndi bessit a pillu prusatotu in d-unus cantu ambientis e asuba de su cali no si podit abarrai citius. In prus, cosa de importu mannu, "atumbaus cun d-un'incaptzidadi de nos etotu, is laureaus sardus no scint isfrutai totus is possibilidadis culturalis insoru. Fatzu un'esémpiu: si deu cras ia a bolli pesai un'iscola de sardu, su prus de is personis no iat a biri custu iscebru miu comenti una baga, ma ddu iat a biri comenti a unu fallimentu". In àterus fueddus, po su professori de Uras "No arrennesceus a biri totu s'arrichesa e totus is bagas chi tenit, e podit donai sa cultura nostra". E a custu - narat - "sighit unu blocu, chi agiudat meda sa situatzioni de crisi chi biveus in in dógnia cumpartu de su traballu".

Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda