Língua sarda: isbarcat in Sardigna "Bilinguismu Creschet"

(IlMinuto) – Casteddu, 26 de su mesi de totussantus - At essi presentau in forma uficiali cras a is 10.30 de s'assessori Sergio Milia, in sa Biblioteca Regionali in arburada Trieste 137 in Casteddu, su progetu "Bilinguismu Creschet", proposta firmada in is diris passadas de s'Assessorau de sa Pública Istrutzioni de sa Ras e de s'Universidadi de Edimburgo. Coru de sa faina s'alleàntzia intre is duas realidadis europeas po su bilinguismu de is pipius. S'iscopu - pretzisat una nota de imprenta - est su de fai connosci "is conoscéntzias recìprocas po s'impitu concomitanti de duas línguas in sa primu pitzinnia". "Bilinguismu Creschet" fait cumentzai una fibera de propostas de promotzioni e trisinamentu de sa populatzioni asuba de is profetus de su bilinguismu primadiu in is pipius. Cun su cumentzu de su progetu - acrarant is babus de sa bidea - "s'isperat de atopai su faori de sa genti e de isderrexinai is banalidadis asuba de s'annestru primadiu e concomitanti de is línguas". Su progetu at essi duncas una baga bera chi bolit interessai a is maistus, a su personali didàticu e a totus is chi s'interessant de custus temas. "Bilinguismu Creschet" est unu progetu chi bit s'atentzioni de sa Diretzioni Iscolastica Regionali, chi acotzat totalmenti a s'iniziativa. Diversus is profetus de chini de sa nàscida fueddat duas línguas, siat po cantu pertocat a is fainas "cognitive" chi funt isvilupadas meda de prus a confrontu de is chi fueddant una língua scéti, ma puru po sa saludi. De is circas de s'Universidadi de Edimburgo ndi bessit a pillu difatis ca is chi de pipius connoscint prus de una língua de mannus tenint prus pagus problemas cun il maladias "neuro-degenerative". Naturalmenti is profetus de su bilinguismu funt bonus po is línguas de minoria puru: is istúdius de sa professoressa Storace, amostant cun craresa ca fueddai sa língua de minoria agiudat s'annestru de s'ingresu.

Fotografia de TheOne. Pigada de Flickr