De is mesas de Thiniscòle a is mercaus de su Venezuela. Graziella Mulargia contat sa pompia: istoria e tempus benidori de unu candiu miríficu
In is satus de Thiniscòle crescit de medas séculus unu frutu meda ispeciali chi tenit nàscidas misteriosas: Sa Pompia. Un'agrùmini abburrutonau, chi tenit una forma tunda e unu pagu strecada, chi podit arribbai a pesai fintzas a 800 grammu. De su frutu si fait unu candiu biaxi, Sa Pompia Intrea, unu prodotu "únicu e tipicu" de sa bidda in provìntzia de Nùgoro. E est própriu in Thiniscòle chi sa redatzioni de IlMinuto s'est frimmada custa cida po s'undicesima intervista de Formas. Graziella Mulargia oberrit is ennas de s'ofelleria de família e fueddat de una traditzioni de drucis forsis ancora pagu connota in s'Ísula, ma sèmpiri prus apretziada in is mercaus mundiallis.
In su giassu Internet ligeus ca s'atividadi de sa butega si tramandat de inzénneru in inzénneru. Candu e comenti est nàscia? Comenti est cambiada in su tempus?
S'atividadi nostra est nàscia in 1969. Dd'ant cumetzada is mammas nostras e a pustis est passada a nos chi seus is fillas. Est un'atividadi scéti de fémminas. In is annus no est cambiau nudda, si no is personis. Eus mantenniu is arretzetas de is mammas nostras, arretzetas tramandas de is ajajas, chi is drucis ddus fadiant in domu. Giai de is tempus insoru si traballàt sa pompia, chi insaras furiat unu druci ispeciali. Si ddu podiant permiti scéti is personis chi stadiant beni.
S'atividadi de Graziella Mulargia est distacamentu Slow Food po Sa Pompia. Si contat cust'atopu? In cali modu sa butega sua at otentu custu arreconnoscimentu?
Esti stetiu su Comunu de Thiniscòle a s'interessai a fai su distacamentu, poita sa pompia est unu prodotu pretziau únicu e tipicu de Thiniscòle: scéti de Thiniscòle. Nos seus intraus a fai parti de su distacamentu Slow Food poita produtoris, trasformadoris e bendidoris de sa pompia.
Cali funt is drucis de sa traditzioni de sa bidda chi bessint de sa butega de bosàterus a parti sa pompia?
Is pastas arrubias tipicas scéti de Thiniscòle (in àterus logus ddas lamant is préssius, ma is nostras funt diversas), s'aranzata fatta cun su croxu de sa pompia, e no cun su croxu de aràngiu comenti dda faint in àterus logus.
Sa pompia tenit fortuna puru in su mercau a foras de istadu?
Eja, puru is stràngius funt cumentzendi a connosci custu druci, ddu comporant de nos. No scéti, calencun'annu fait, atressu de su Slow Food, sa pompia esti stetia presentada cun fortuna a su "Salone del gusto" in Venezuela. Dogn'annu benit presentada puru in su "Salone del gusto" de Torinu.
Fadeis puru is àterus drucis de sa traditzioni sarda?
Eja, sa butega nostra sforrat puru totus is àterus drucis tipicus chi s'agatant in totu sa Sardigna: is pistocus sardus, is pabassinus, is amaretus, is guefus, is tilicas, is pàrdulas (casadinas de arrescotu, de casu e fintzas sabias cun menta e perdusèmini), is bianchitus (sos marigosos), su pistiddu (su druci tipicu chi si fait in su mes''e gennàrgiu po sa festa de Sant'Antoni), Is pastinas cun su ciuculati de imbentu nostru, is pastinas biancas cun sa marmellada e su gatou.
Progetus po su tempus benidori?
Circaus sèmpiri de mellorai in su traballu, tenendu sèmpiri bias is traditzionis bécias e sperendi chi calencunu de sa família nostra tramandit ancora cust'atividadi.
Formas est unu progetu fattu cun sa participatzioni de sa Regioni Autónoma de sa Sardigna – L.R. 26/97 asuba de sa língua e cultura sarda