De Buoncaminu s'apellu de is presoneras chi pedint sa libertadi de Rossella Urru
Ascurta custa nova
(S’úrtima nova) – Casteddu, 12 de su mesi de martzu – "Saludi Ross, seus innoi a ti scriri un'àtera lítera, ascurtendi is notas de Bob Marley chi narat no fémina no prangias, i est su chi imoi t'eus a bolli nai, eus a bolli essi ingunis a su costau tuu a ti poderai sa manu e a ti stringi forti, a ti nai de no timi, ca totu est acabendi, a ti nai de no t'impensamentai po nos: sa família tua e is amigus tuus". Cumentzat aici sa lítera scrita s'8 de su mesi de martzu in su giassu http://www.rossellaurru.it/ e firmada is amigus. Naturalmenti sa Ross de sa lítera est Rossella Urru, sa coperanti de Samugheo arrapignada impari a duus collegas ispagnolus su 22 de su mesi de ledàminis de unu campu disterraus de su pópulu saharawi. Diversas is testimonias de afetu e is apellus de sa Sardigna. Intre custus ddoi est su de is presoneras de su presoni casteddaiu de Buoncaminu, chi s'8 de su mesi de martzu passau ant dedicau su pentzu de libertadi insoru a sa fémina de Samugheo chi totus is sardus isperant de torrai a imbratzai debressi. Puru sa Presidenti de su Consillu, Craudia Lombardo, at dedicau de Buoncamino - po sa s'avenimentu de s'8 de su mesi de martzu "Un'arrisixeddu addia de is barras" - "Unu pentzu a Rossella Urru, una personi privada de sa libertadi po ai sceberau de dedicai s'impignu suu a chini tenit bisóngiu de agiudu". Fueddus acotzaus de is 23 presoneras de su presoni casteddaiu chi ant pigau parti a s'avenimentu. Chini mellus de custas féminas, difatis, podit cumprendi su mancamentu de libertadi? E bosàtertus ita ndi pentzais? Sa redatzioni de IlMinuto torrat cras cun d-un’àtera puntada de S’úrtima nova: unu progetu chi bit a su ligidori protagonista de su giornali inditendi is novas chi fueddant de Sardigna e chi po issu funt de importu mannu.
Scàrriga custa nova
Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda
S'ùrtima nova
Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda.