S’istória de Tiziana, una picioca chi at iscerau sa Sardigna
Image
(In Tempus de crisi) – Casteddu, 27 de su mesi de arbili – Laureada in Giurisprudéntzia, Tiziana classi 1976, at iscerau custu caminu de istùdius poita bisàt de difèndiri a is personis e de agiudai a is chi funt pagu asortaus, a superai is arragus mannus o pitius chi ddis ferrint e chi fatuvatu complicant sa vida de genti meda. "Boliu fai esperéntzia in is Onlus internatzionalis - si contat - e iu pigau cuntatu cun d-unus cantu de custas in Inghilterra, ma sa fini po diversas arrexonis no apu acabau". At cumentzau aici sa vida de su praticanti legali in s'abetu de perfetzionai s'amaistramentu suu. "Iscera chi m'afligit a su mamentu puru - si pretzisat - poita sa pràtiga in is ufitzius de is abogaus no est regulamentada comenti si depit, e fatuvatu po unu giòvanu laureau si mudat in d-unu traballu de apariéntzia chi donat a papai scéti a is abogaus chi impitant is pròprius praticantis comenti cumissus o signapostus in is àulas de tribunali". Est po custu chi at furriau s'arruga pigada e at arau s'amori, chi teniat allogau po sa tennologia e s'innovatzioni, fadendi prus arricu su bagàgliu culturali suu. Sa picoca de Bonorva s'est annestrada aici in interaction Designer, "una professioni noa - s'acrarat - chi a dolu mannu in Sardigna a oi no at agatau s'assétiu giustu. Funt stéstius custus istùdius chi m'ant imparau su valori mannu de su traballu de iscuadra e su de sa partecipatzioni", "chi - sighit - m'ant imparau is possibilidadis mannas chi tenit su web". Totu custu at cumbintu a Tiziana ca su de s'imparamentu est su caminu giustu de sighiri candu su mercau de su traballu ti donat scéti spiradereddus ma nisciuna baga bera. Mancai totu sa laurea est stétia po sa picioca unu caminu longu chi dd'at fata amanniai de unu parri intelletuali. Dd'at fata prus segura de sei e dd'at fatu connosci su prus de is amigus chi tenit. A dolu mannu perou no dd'at donau s'autonomia chi tanti disigiàt. Po Tiziana is arragus chi ferrint a is laureaus sardus funt fillus de sa crisi econòmica e funt acapiaus a duas arrexonis: sa primu est donàt de su fatu ca is polìticas po is giòvanus in is primus de is annus noranta no furiant presentis comenti oi e is personis comenti issa depiant fai fatiga meda po si fabricai unu pagu de esperéntzia de traballu chi serbit po fai credìbili su pròpriu curriculum, "e immoi ca sa crisi est unu pagheddu prus grai po totus - si narat - no podeus giuai de is finantziamentus po is giòvanus o de is facilitatzionis promìtias de is cuntratus comenti su de annestru poita seus ainnantis cun s'edadi". "Innoni - afirmat alleghendi cun nos - is laureaus no tenint sa possibilidadi de isfrutai is pròprius cumpeténtzias e funt sèmpiri de prus is chi s'acuntentant de su primu traballu chi agatant sacrifichendi annus medas de istùdiu e unu potentziali mannu. Sa Sardigna est un'ìsula mirìfica ma a si movi in is àteras regionis est fatuvatu unu problema, est po custu puru chi diventat grai, e po pagu genti, fai unu cuncursu o unu collochiu a foras, e is cosas depint essi avaloradas tempus meda primu po no arriscai de perdi sa baga donada". Po su tempus benidori suu sa picioca de Bonorva isperat de agatai luegus unu traballu chi ddi permitat de ponni impari is istùdius universitàrius fatus a is de Interaction Designer. Tiziana sighit a istùdiai e persìstit is sa primu iscera, est nai, abarrai in Sardigna, segura ca oi o cras is bisus suus s'ant a realitzai.
Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda
© RIPRODUZIONE RISERVATA
In tempus de crisi
Progetu realizadu cun sa partetzipatzione de sa Regione Autònoma de Sardigna – L.R. 26/97 subra sa limba e sa cultura sarda
Image