Sos giornales de oe #066

Bonas dies. Fintzas ca no est fàtzile a lèghere sas primas pàginas dominadas dae Salvini, torradu a Sardigna, e dae su calore chi bastat a si nde sapire a mangianile aberende sos ogros. Ma comintzemus·bi·la su matessi, ca in Ìsili, mancari fiat a sas 3 merie cando de grados bi nd’aiat 43, tzitadinos, amministradores e comitados ant pigadu parte a s’addòbiu de presentatzione de su progetu de su parcu eòlicu in tretos de Perd'e Cuaddu. «Presentes sos tècnicos de sa sotziedade Inergia – leghimus in s’Unione sarda – chi at inoltradu a sa Regione s'autorizatzione pro un’impiantu de 5 palas eòlicas in su coro de su Sartzidanu intre sos comunes de Ìsili, Nuragus, Nuradha e Geroni. Tzitadinos e amministradores, comitados e operadores locales a manu tenta pro blocare sa chi totus li narant tzerachia, energètica custa. Nudda ant pòdidu, cun sas motivatziones issoro, sos tècnicos de sa sotziedade chi at presentadu su progetu».

Su chi cada borta brotat in sos arresonos est custu: una sotziedade chi presentat su progetu, che chi su bentu aeret bisòngiu de una gestione privada sua pro pòdere fàghere girare sas palas; un’istadu chi no espròpiat pro utilidade pùblica sas aziendas energèticas chi incuinant (pro mentovare issas ebbia) ma chi permitit sos espròpios de terra pro chi a sas incuinadoras in pessu mentovadas si bi potzant annànghere sas ispeculadoras. Chi sa letura de sos giornales, e sas dudas carignadas, potzant èssere sa base pro un’idea noa de Sardigna? Chi calicunu in campagna eletorale si nche catzet su sonnu e faeddet de Pianu energèticu regionale pùblicu de produtzione e de distributzione dende ancas polìticas a sos chi, cun atza, gherrant movende dae bassu? Ca cun sa matessi visione de sotziedade si diat pòdere finamentas faeddare de sanidade.

Ca peristantu ambos giornales, Unione e Nuova Sardegna, nos contant de sa cuntierra intre sas mamas de sos pitzinnos ricoverados in su microtzitèmicu e s’assessore regionale Doria. Cun custu chi narat (in pare cun sa diretzione de sa Asl 8) chi sunt «fàulas dadas a s’imprenta» e chi annùntziat una «indàgine interna» (ma si sunt fàulas?) ca custas decraratziones «noghent a s’immàgine aziendale ingendrende assustos intre sos patzientes e sos familiares».

S’àtera campana in sos faeddos de Francesca Ziccheddu, presidente de s’Asgop chi sas dies coladas aiat naradu custas «fàulas» e chi como retzit «cun orrore» sa nota de imprenta a pustis de s’addòbiu intre assessoradu e dirigentes. «Cun sa nota issoro cherent asseliare sas mamas de sos patzienteddos chi sa noa iscobiada dae issas matessi, chi tenent sos pitzinnos in domo, cun custa basca, isetende a nche lis tòddere sos catèteres chi lis diant pòdere cajonare infetziones, est farsa. E chi duncas nois mamas semus faulàrgias. Duncas sos anestesistas ant fatu un’espostu de badas? E su primàriu Leonardo Banciardi s’est dimìtidu de badas? No est comente narat s’assessore chi su mecanismu s’intzipat. Est chi non girat. Ca mancant sos professionistas pediàtricos cun formatzione tzertificada e, in ue totu est emergèntzia, sa rimotzione de sos catètere est semper coigiada».

Cale emoji seberamus pro custas noas de energia e sanidade? Ei, ca eris, nos contat La Nuova, fiat sa die internatzionale de sas caritas chi cada die ponimus in facebook, o rie-rie, o arrennegada, o àteru. «Dae su risu a su prantu sa paràula at a èssere semper prus emoji», su tìtulu, cun unu linguista chi nât chi sunt lestras e pràticas pro veiculare s’ironia. Noa a làcana cun custa sa chi agatamus in s’Unione: «Pitzinnos dipendentes dae sos social network. Est un’epidemia». Dae una chirca chi at interessadu 234 famìlias sardas, 17 pediatras e unu campione de pitzinnos 0-16 (edade mesana 7 annos) essit a campu chi «su 44% nch’intrat de continu a sos social e tenet unu profilu suo, su 34% est avesadu a sighire youtuber e streamer. E chi su 38% est in perìgulu de dipendèntzia pro more de s’impreu massissu de sas tecnologias noas». Fintzas custa est una chistione de sanidade, pensemus·bi bene bene. O limitemus·nos a seberare sa carita, si nos torrat a contu.