Sos giornales de oe #019

Bonu lunis e bonos printzìpios de chida. Aberende sos duos giornale sardos dae pagu ora in edìcola podimus nàrrere duas cosas: chi s’economia est unu patziente malàidu e chi sa sanidade meresset issa puru una cura. De sa prima chistione nde faeddat La Nuova Sardegna, e de una zona de s’ìsula in particulare: «Su Nugoresu est in agonia. E sas aziendas sunt imbiende messàgios de agiudu. S’economia sua est assistende a una mèngua de su valore agiuntu de prus de su 40% in 15 annos colende dae 800 a 340 milliones de èuros. B’at prus pensionados chi no ocupados: 92 contra a 72mìgia». E “pensionados" est sa paràula crae” pro nch’intrare a sa chistione posta a maduru dae L’Unione sarda: «Est de Loceri su mèigu de famìllia chi, a 74 annos, est torrende a abèrrere s’ambulatòriu pro no abbandonare a sos tzitadinos de Seui chi non diant ischire a chie s’indiritzare. Ma sa Regione est formalizende s’oferta a totu sos mèigos setantennes chi diant pòdere andare in pensione: “Abarrade·bi finas a 72 annos”. Unu ritardu de s’essida diat pòdere agiudare a prenare sos bòidos in s’orgànicu». E custas sunt duas noas chi tirant una fotografia de sas cunditziones de s’ìsula nostra. Ìsula chi. in contu de guvernantes, no est intre sas àteras pagas regiones chi, cunforma a cantu si leghet in sos giornales italianos, sunt cuntrastende sos disinnos de Roma pro su chi pertocat sos migrantes a pustis de sa nòmina de su cummissàriu pro sa gestione de s’emergèntzia (cosa chi si crobat cun sa lìtera de sos sìndigos de Bologna, Frorèntzia, Milanu, Nàpoli, Roma e Torinu pedende a Meloni de non mudare sas règulas de sa protetzione ispetziale).

m.p.