"Cantina Gallura": sos binos primorosos de su cabone

* Dae sa terra a sa butìllia * - Una cantina chi espressat bene sa traditzione agrìcula de sos bingiateris gadduresos, famados giai in s'Otighentos finas in foras de sas làcanas de Sardigna pro su muscadeddu de primore chi produiant. Semus faeddende de sa "Cantina Gallura" de Tèmpiu.

Su nùmene Gaddura at sas raighinas suas in su cabone de s'istema pisanu de sos Visconti. Dae su 1956 su matessi cabone est sa figura chi batit sos binos de primore de sa "Cantina Gallura".

Prenda de custa realidade produtiva est su binu biancu "Vermentino di Gallura", produidu in chimbe etichetas: Canayli e Genesi in sa tipologia Superiore; Mavriana, Piras e Gemellae in sa tipologia Clàssica. Totus sas propostas sunt binos licantzos fìgios de tecnologias modernas. Sunt totus bèvidas chi ant otènnidu prèmios e riconnoschimentos natzionales e internatzionales.

Paris cun sas àghinas autòctonas, comente su Vermentinu, su Cannonau, su Muscadeddu, su Pascale e su Caricagiola, sos sòtzios de custa cantina coltivant puru una bide piemontesa, su "Nebbiolo", batidu in Sardigna in su 1700.

Sos binos de su cabone imbetzant in cubas e in barrique, pasant in sas ampuddas e posca tzucant pro lòmpere a sos mercados mondiales fadende biagiare gosi su nùmene mannu de sa Gaddura e de sa Sardigna.

Pro fàghere sos binos issoro, sos de sa "Cantina Gallura" no ismèntigant s'istòria chi los ligat a su territòriu e nemancu sas particularidades suas, ma abàidant puru a su tempus presente. Pro custa resone, duncas, impreant sistemas modernos meda e faghent bèvidas chi sunt adatas a sos gustos de sa gente de oe e a sas esigèntzias de su mercadu de su binu.

Comente amus naradu, prèmios e reconoschimentos sunt arribados lestros. Dae is primos annos Noranta su traballu de sos sòtzios, difatis, at boddidu onores medas e oe est difìtzile a beru contare totus sos prèmios chi sunt istados bìnchidos dae sas diversas etichetas de custa cantina tempiesa.